Ludismul a fost o mișcare apărută în Anglia, în cursul secolului al XIX-lea, care a promovat respingerea mașinilor și a automatizării. Aceasta a fost promovată de artizani englezi.
Ludismul a apărut în timpul primei revoluții industriale din Anglia. Protestele au durat între 1811 și 1816. Datorită automatizării și dezvoltării utilajelor, artizanii englezi, puși în fața posibilității de a fi înlocuiți de aceste inovații, au protestat pentru a nu-și pierde locurile de muncă. În acest fel, au respins folosirea mașinilor, pentru a-i proteja pe lucrătorii mai puțin calificați, precum și pe cei înzestrați cu mai puține resurse.
Mașina de filat, precum și războaiele industriale, au fost câteva dintre inovațiile împotriva cărora s-au poziționat apărătorii acestui curent.
Se spune că mișcarea poartă numele lui Ned Ludd. Ei bine, credința spune că Ludd, în 1779, a spart două războaie într-o fabrică; devenind o icoană pentru apărătorii mișcării.
Originea luddismului
Originea luddismului datează din Marea Britanie a primei revoluții industriale. După sosirea inovațiilor precum războaiele industriale sau mașina de filat, acei artizani britanici care se temeau să-și piardă locul de muncă au început o mișcare împotriva acestor inovații.
Această mișcare a fost numită luddism. Numele său se datorează credinței că primul distrugător de mașini industriale a fost numit Ludd.
Confruntat cu riscul pe care îl prezenta automatizarea în Revoluția Industrială, misiunea ludismului s-a bazat pe distrugerea mașinilor industriale, precum și pe extinderea unei mișcări care a promovat boicotarea unor astfel de inovații. Ei bine, ținând cont de calificarea scăzută și salariile mici ale acestor artizani, alternativa generată a reprezentat o mare amenințare care i-a determinat să se mobilizeze.
Originea sa datează din secolul al XVIII-lea; cu toate acestea, abia în 1811 au început aceste propuneri. Unele propuneri care s-au încheiat în 1816.
Cu toate acestea, potrivit altor experți, luddismul nu era împotriva inovației, ci împotriva lipsei de adaptare la astfel de inovații. Asta, pentru că cei care nu s-au adaptat corect și-ar pierde locul de muncă. Și, prin urmare, ceea ce a susținut și el a fost că inovarea ar trebui să meargă mână în mână cu formarea lucrătorilor pentru a evita pierderea locului de muncă.
Ludismul în secolul XXI
Ludismul este un curent care apare în timpul revoluției industriale. Cu toate acestea, robotizarea și revoluția digitală au făcut ca în secolul XXI să apară mișcări care apără aceeași poziție pe care o apăra, la acea vreme, luddismul.
De teamă că mulți muncitori, de asemenea slab calificați, își pot pierde locurile de muncă. Într-un scenariu în care, în plus, se observă un boom uriaș al robotizării și automatizării. Toate acestea i-au determinat pe acești apărători ai conservatorismului muncii să promoveze o nouă bătălie împotriva roboților. Toate acestea, cum spun, temându-se de acea automatizare care s-ar putea sfârși, conform teoriilor lor, cu angajarea multor angajați care, fiind slab calificați, nu și-ar găsi loc în noua piață automatizată a muncii.