Deficitul public este un element care măsoară situația economică a statului unei țări, prin intermediul diferenței dintre veniturile și cheltuielile într – un anumit an și, în mod normal , este exprimat în termeni de procente din produsul intern brut (PIB) de in acelasi an.
Diferența dintre deficitul public și datoria este că prima este o variabilă de flux, iar a doua este o variabilă de stoc. Cu alte cuvinte, deficitul public reprezintă diferența dintre venituri și cheltuieli dintr-un anumit an. Între timp, datoria este variabila la care se adaugă sau se scade deficitul. Rezultatul este datoria publică totală.
De menționat că deficitul public, fiind o diferență, poate fi pozitiv sau negativ. Dacă cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, atunci diferența (venituri – cheltuieli) va fi negativă. În schimb, dacă veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, diferența (venituri – cheltuieli) va fi pozitivă. Când diferența este negativă, se numește deficit public. Dimpotrivă, atunci când diferența este pozitivă se numește surplus public. Deși este adevărat, că deși cu nume diferite este de aceeași amploare.
- Vezi sensul surplusului
- Vezi semnificația deficitului
Modalități de finanțare a deficitului public
Pentru a finanța deficitul public în anii succesivi, statul poate acționa în trei moduri:
- Prin impozite: este ceea ce știm ca politică fiscală , prin creșterea taxelor ei pot colecta mai mult, iar guvernul corespunde.
- Emiterea de bani: este o metodă care nu se mai folosește în țările dezvoltate. Ea generează inflație și depreciază moneda națională, împiedicând buna funcționare și dezvoltarea economiei interne.
- Emiterea datoriei publice: Trezoreria ridică finanțare, emitând active în diferite perioade de timp (obligațiuni, cambii etc.), pentru care trebuie să plătească investitorilor un anumit randament. Emiterea respectivă trebuie să fie autorizată de lege și să respecte restricțiile impuse acesteia în Bugetele Generale de Stat. Cu cât datoria unei țări și nevoile sale de finanțare sunt mai mari, cu atât este mai complicat pentru companiile private să o obțină, deoarece concurează cu statul și trebuie să plătească mai mult decât acesta, ceea ce le face finanțarea mai scumpă și le face mai puțin competitive, este ceea ce noi cunoaștem ca efect de crowding-out , o situație care înlocuiește datoria privată de pe piață.
În speță, Trezoreria emite obligațiuni și titluri la scadențe diferite (emisiune de creanță publică). Să ne imaginăm că emiteți astăzi 1 miliard de euro sub formă de obligațiuni cu o scadență de 10 ani. Investitorii vor primi o dobândă periodică timp de 10 ani, în schimbul finanțării statului la acel moment, până la scadență.
Suma „via” acumulată a emisiunilor Trezoreriei pentru finanțarea deficitului public este ceea ce numim Datoria Publică. În mod normal, este exprimat și ca procent din PIB pentru anul respectiv.
Din acest motiv, deficitul public poate fi de -5,9%, și este compatibil cu o datorie publică care reprezintă 99,3% din PIB, așa cum putem observa în Spania în tabelul de mai jos.
| Spania | Deficitul public | Datorie publica | ||
|---|---|---|---|---|
| milioane de euro | % PIB | milioane de euro | % PIB | |
| 2014 | -61.319 | -5,9% | 1.033.741 | 99,3% |
| 2013 | -71.241 | -6,9% | 966.044 | 93,7% |
| 2012 | -108.903 | -10,4% | 890.728 | 85,4% |
| 2011 | -101.265 | -9,5% | 743.530 | 69,5% |
| 2010 | -101.445 | -9,4% | 649.259 | 60,1% |
| 2009 | -118.237 | -11,0% | 568.700 | 52,7% |
| 2008 | -49.385 | -4,4% | 439.771 | 39,4% |
| 2007 | 21.620 | 2,0% | 383.798 | 35,5% |
| 2006 | 22.144 | 2,2% | 392.168 | 38,9% |
| 2005 | 11.229 | 1,2% | 393.479 | 42,3% |
| 2004 | -364 | 0,0% | 389.888 | 45,3% |
| 2003 | -2.960 | -0,4% | 382.775 | 47,6% |
| 2002 | -3.106 | -0,4% | 384.145 | 51,3% |
| 2001 | -3.839 | -0,5% | 378.883 | 54,2% |
| 2000 | -6.608 | -1,0% | 374.557 | 58,0% |