Costul social

Costul social, sau costul social, este suma costului alternativ al resurselor utilizate de o companie sau de stat pentru a produce un bun, precum și a costurilor externe derivate societății care produc acel bun.

Costul social

Costul social, prin urmare, se referă la costul pe care trebuie să-l suporte societatea pentru companiile care operează.

Ținând cont de teoria alegerii raționale, se presupune că indivizii, atunci când iau o decizie, iau în considerare doar costurile pe care le suportă. În acest fel, neținând cont de costurile pe care alegerea respectivă le poate genera în societate. Aceste costuri derivate sunt ceea ce sunt cunoscute sub denumirea de „costuri sociale”.

Costul social nu trebuie să se egaleze întotdeauna cu costul privat. Poluarea este un cost social care diferă de costul privat.

Conceptul este un concept utilizat pe scară largă în macroeconomie.

Cum se produce un cost social?

Costul social este produs prin producerea activității economice. În acest sens, apare atunci când, la desfășurarea unei activități economice, apar efecte asupra societății. Efecte cunoscute sub numele de „externalități”. Prin urmare, atunci când se desfășoară o activitate economică, aceasta poate avea externalități pozitive sau negative.

Când există o externalitate negativă, costurile sociale sunt mai mari decât costurile private. În acest fel, atunci când o activitate economică produce poluare, costul acestei poluări pentru societate ar putea fi mai mare decât costul privat suportat de omul de afaceri care, prin exploatarea sa, poluează terenul.

Pe de altă parte, când ne referim la o externalitate pozitivă, așa cum se întâmplă în educație, vorbim de un cost privat mai mare, precum și de costuri sociale mai bune și mai mici. În acest caz vorbim de beneficiu social.

Când apare o externalitate pozitivă, putem spune că, uneori, există un beneficiu social mai mare decât beneficiul privat.

Tipuri de costuri sociale

Costurile sociale pot fi măsurate în două moduri. În acest sens, vorbim de o măsură economică, pe de o parte. Măsurare al cărei obiectiv este calcularea monetară a costului social al unei anumite producții. În același mod, pe de altă parte, avem măsurarea în politica economică. Aceasta este o măsură mai subiectivă.

Astfel, vorbim de următoarele tipuri de costuri sociale:

  • Costul social din punct de vedere al evaluării economice : Se obține prin înmulțirea resurselor utilizate cu prețurile lor sociale respective; sau ceea ce este cunoscut sub numele de prețuri umbra.
  • Costul social din punctul de vedere al politicii economice : Este o măsură mai subiectivă. Se referă la câștigul de bunăstare care apare în societate atunci când se adoptă o măsură și nu alternativa.

Astfel, putem spune că vorbim de același cost social, dar de două măsurători diferite.

Exemplu de cost social

Atunci când o persoană cumpără o mașină, costul social al mașinii respective ar fi gazele pe care le emite în străinătate, precum și efectele pe care aceste gaze le au asupra sănătății populației. Numim acest cost social, deoarece are un cost viitor indirect asupra societății. În acest caz vorbim de o externalitate negativă, deci costurile sociale sunt mai mari.

Un alt cost social ar putea fi cel al educației. Educația implică un cost privat pentru stat, dar nenumărate costuri sociale (prestații sociale) pentru populație. În acest caz vorbim de o externalitate pozitivă, deci costul privat este mai mare decât costul social.

Mai putem da exemplul unei activități productive în care se produce petrol. Astfel, costul social pentru țară ar fi cantitatea de alte bunuri care încetează să mai fie produse din cauza utilizării resurselor pentru producerea petrolului, precum și poluarea pe care o produce această activitate.